LOCALIZARE
  Timişoara este situată în nordul şi partea centrală a Banatului, şi include o arie largă a Câmpiei de Vest, cunoscută şi sub numele de Câmpia Banatului. În sud-vest, se află Podişul Caraşelor şi în sud-est Cheile Nerei.

CLIMA
  Timişoara este influenţată de curenţii de aer continental şi mediteranean, bucurându-se astfel de o climă ceva mai caldă decât celelalte oraşe mari ale ţării.
  Temperatura medie a anului este situată în jurul a +11 grade Celsius, cea mai caldă luna fiind iulie, cu 21,6grade C, iar cea mai rece ianuarie cu o medie de -1,2grade C. Influenţele mediteraneene se simt în ceea ce priveşte precipitaţiile, media anuală ajungând la 630-640 mm.

REZERVAŢII NATURALE

• Parcul Bazoş - la 15 km S-E de Timişoara se află parcul de la Bazoş, format din rezervaţia propriu-zisă şi zona din jurul rezervaţiei. Rezervaţia cuprinde Parcul Mare, Parcul American, o seră şi o pepinieră pentru specii exotice. Aceasta adăposteşte peste 400 de specii de arbuşti exotici de pe 5 continente.
• Mlaştinile de la Satchinez - complexul de mlaştini se află la 25 km de Timişoara, în Câmpia Banatului şi ocupă 40 ha. Rezervaţia adăposteşte circa 25% din speciile păsărilor de apă din ţara noastră, unele dintre acestea aflate pe cale de dispariţie. Printre speciile rare care trăiesc aici se numără egreta mică, stâncul roşu , stâncul galben, etc.
• Punctul Fosilier Rădămăneşti - în Podişul Lipovei, la 10 km de Lugoj se află rezervaţia geologică "Punctul Fosilifer Rădămăneşti, care adăposteşte o bogată faună fosilă. Aceasta a fost descoperit în 1870 de T.Fuchus, savant care a identificat circa 52 de specii de moluşte. Zona ocrotită a făcut obiectul unei monografii scrise în 1971 de G Gillet şi Fl. Marinescu.

   Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul bănăţean au scos la iveală cele mai vechi urme de locuire umană ce datează din epoca neolitică reprezentată de peştera cu picturi rupestre din Gura Ghindiei, aşezările descoperite la Sâmpetru German şi Ronaţ. Monedele macedonene şi greceşti ce datează din secolul al IV-lea î.Hr., demonstrează organizarea social -politică a comunităţilor dace aflate în contact cu celţii stabiliţi în vecinătate.
  În anul 102, o mare parte a Banatului intră sub stăpânire romană, fiind integrat provinciei Dacia "Inferior", apoi "Malvensis". În aceeaşi perioadă oraşele, târgurile şi aşezările rurale s-au dezvoltat puternic. În sec. al X-lea, Banatul era cuprins în ducatul lui Glad, iar primele comitate au apărut în 1177 - Timiş, 1197 - Cernad, 1199 - Arad, 1200 - Cuvin.
  Între anii 1030-1046 la Cenad a funcţionat prima şcoală de pe teritoriul ţării noastre, condusă de episcopul Gerard. În 1212 apare menţionată documentar Cetatea Temeş, care devine în 1315 Temesvar (cetatea Timiş în maghiară), centru administrativ şi militar al comitatului Timiş. După ce a devenit capitala regatului ungar între anii 1315-1323 sub domnia lui Carol Robert de Anjou, Timişoara a cunoscut o nouă etapă de dezvoltare economică şi socială, fiind ridicată la rangul de civitas în 1342.
  Deşi Banatul a rezistat cel mai mult atacurilor turceşti, expansiunea otomană în Europa nu a ocolit cetatea Timişoarei care în 1552 a fost asediată. La mijlocul secolului al XV-lea, Banatul era unul din punctele de plecare al companiilor antiotomane conduse de Iancu de Hunedoara. După primul război ţărănesc condus de Gheorghe Doja (1514), Banatul şi Transilvania au beneficiat de câteva decenii de autonomie. În 1552, companiile otomane au avut ca rezultat transformarea Banatului în paşalâc, exceptând zonele Lugojului şi Caransebeşului, care au rezistat pânŧ în 1658 când au fost incluse în provincia otomană.
  Conflictele militare între otomani şi austrieci s-au desfăşurat între anii 1688-1698 pe teritoriul bănăţean, pacea din 1699 de la Karllowitz neavând nici un efect. În 1716 cetatea Timişoara a fost asediată de către habsburgi şi după 44 de zile, trupele otomane au capitulat retrăgându-se în sudul Dunării. Doi ani mai târziu, Banatul a intrat sub dominaţie austriacă şi a fost transformat în regiune autonomă cu capitala la Timişoara.
  În 1778, Banatul a fost încorporat din punct de vedere administrativ, iar Timişoara a devenit în 1779 reşedinţa comitatului Timiş. În secolul al XIX-lea, Timişoara s-a transformat într-un centru economic, fiind un punct de reper pe harta economcă românească şi europeană. Este primul oraş european iluminat electric. După primul război mondial şi continuând cu perioada interbelică, jud. Timiş s-a integrat în sfera celor mai dezvoltate regiuni ale ţării.
  Primul oraş liber al ţării este în prezent un important centru universitar, economic şi cultural de care se leagă numele unor personalităţi notabile precum Traian Vuia, Eftimie Murgu, Traian Lălescu sau Nikolaus Lenau.

  Timişoara este un oraş multicultural, influenţat de diversele comunităţi etnice, în special de cea germană, maghiară şi sârbă, dar şi de cele bulgară, italiană, palestiniană şi greacă. Moştenirea culturală şi diversitatea ofertei culturale sunt punctele forte ale oraşului.
  Cu cele peste 12 instituţii culturale profesioniste, Timişoara este al doilea pol cultural din ţară, după Bucureşti, din punct de vedere al mărimii şi diversităţii ofertei culturale. O mare tradiţie o are teatrul timişorean, care prin cele trei teatre de stat, (în premieră în Europa).

MONUMENTE ISTORICE ŞI DE ARHITECTURĂ

• Bastionul - cunoscute sub denumirea de Bastion, rămăşiţele cetăţii Timişoara amintesc de fortificaţiile secolului al XVIII-lea. În prezent, Bastionul adăposteşte Muzeul de Artă populară unde sunt expuse costume populare, sculpturi în lemn, ceramică populară, icoane pe sticlă, etc.
• Cetatea Timişoarei - ridicată în secolul al XVIII-lea avea trei porţ: Poarta Ardeleană, Poarta Vieneză şi Poarta Iosefir.
• Castelul Huniazilor - ridicat de Iancu de Hunedoara între anii 1443-1447 pe locul vechiului castel ridicat de Carol de Anjou. În prezent, castelul adăposteşte colecţiile Muzeului Banatului.
• Catedrala Mitropolitană rdicată în perioada 1936-1946 după planurile arhitectului Ion Trăiănescu. Lăcaşul a fost sfinţit în 1947, în prezenţa regelui Mihai I.
    Clădirea a fost construită în stil bizantin, măsoară 63 m lungime şi 32 m lăţime. Turnul principal şi cupola au o înălţime de 83 m şi respectiv 16 m. În subsol se află un muzeu unde sunt expuse diverse obiecte de cult ortodox.
• Muzeul Banatului - înfiinţat în 1872
• Teatrul Naţional şi Opera Română - au fost ridicate după planurile arhitecţilor vienezi Fellner şi Hellmer între anii 1872-1875 în stil renascentist.
• Biserica Romano-Catolică "Sfânta Inimă a lui Isus" - a fost construită în stil neogotic şi a fost terminată în 1919 după planurile arhitectului Karl Salkovics.
• Biserica Dom - ridicată între anii 1733-1773
• Biserica Sf. Ecaterina - ridicată în 1775, reconstruită în 1889 în stil neobaroc şi a aparţinut iniţial ordinului franciscan.
• Biserica Mileniului - a fost ridicată după planurile arhitectului Ludwig von Ybl, în cinstea comemorării a o mie de ani de la stabilirea ungurilor în Câmpia Panonică
• Palatul Dicasterial - construit în stilul renaşterii italiene între anii 1850-1854 după modelul Palatului Strozzi din Florenza.
• Monumentul Victoriei - construit de împăratul Franz Joseph şi ridicat în 1853.
• Palatul episcopal - 1743-1752;
• Primăria Veche.

  OBIECTIVE TURISTICE

• Cetatea Timişoarei
• Sinagoga Veche din Fabric
• Biserica Romano-Catolică
• Castelul Huniazilor
• Casa prinţului Eugeniu de Savoia
• Sinagoga din Cetate
• Casa Contelui Mercy
• Mânăstirea Franciscană
• Buziaş - situată în lunca de jos a Timişului, la 25 km de Lugoj, staţiunea Buziaş este cunoscută începând cu anul 1811, de când au început să fie utilizate în scop terapeutic izvoarele minerale de aici.
    În 1819 Buziaşul a fost inclus oficial în rândul staţiunilor balneo-climaterice. Se tratează afecţiuni ale sistemului nervos, boli reumatice, boli ale aparatului digestiv.
• Câlcea - se află între Timişoara şi Arad şi funcţionează ca staţiune balneoclimaterică în regim permanent. Factorii naturali de cură sunt reprezentaţi de apele minerale care sunt utilizate în tratarea afecţiunilor aparatului locomotor, afecţiunilor ginecologice şi a unor afecţiuni ale aparatului nervos periferic.
• Izvin - la 17 km de Timişoara se află satul Irvin, renumit pentru tradiţia creşterii cailor din rasa Ardeni şi Lipitasc. În apropierea hergheliei se află un hipodrom unde se organizează periodic, jocuri distractive de călărie şi de concursuri.

INFRASTRUCTURA
  Pe planul infrastructurii de transport, Timişoara este un nod feroviar în centrul celei mai dense reţele de căi ferate din România, fapt care permite multiple legături cu localităţile din judeţ.
  Timişoara e deservită de Aeroportul Internaţional Traian Vuia, al doilea ca mărime din România.